Centenar Herbert von Karajan la Radio România Muzical

5 aprilie 2008: 100 de ani de la naşterea lui Herbert von Karajan, unul dintre cei mai importanţi şi mediatizaţi dirijori ai secolului XX. Radio România Muzical îi dedică întreaga zi, într-un maraton ce cuprinde înregistrări emblematice, fragmente din interviuri şi păreri autorizate despre „ fenomenul Karajan”.

Începând de la ora 7,15 până la ora 20,30, Radio România Muzical oferă un portret complet Herbert von Karajan. În primul rând, un portret muzical - 660 de minute dirijate de Herbert von Karajan: simfonii, concerte, lucrări vocal-simfonice, arii de operă, muzică de balet şi operetă, lucrări înregistrate în compania orchestrelor cu care Karajan a colaborat de-a lungul impresionantei sale cariere. Unele dintre aceste lucrări pot fi ascultate pentru prima dată la radio în România, începând cu ora 18: Canonul de Johann Pachelbel, Concertul în re minor pentru două viori şi orchestră de Johann Sebastian Bach, Adagietto din Simfonia a V-a de Gustav Mahler, programul urmând să se încheie cu Simfonia a IX-a de Beethoven, într-o interpretare de asemenea în premieră românească.

Alături de muzică, în Ziua Karajan, la Radio România Muzical pot fi ascultate şi fragmente din interviurile acordate de dirijor: Karajan vorbind despre propria carieră, despre rolul jucat de alte personalităţi ale muzicii clasice asupra devenirii sale, despre lucrările pe care le-a interpretat şi sensul interpretării lor.

Despre Karajan vor vorbi şi muzicieni români al căror destin s-a încrucişat cu drumul maestrului: dirijorii Cristian Mandeal şi Ion Marin, basul Pompeiu Hărăşteanu sunt doar câţiva dintre aceştia.

În direct de la Berlin, oraşul unde Karajan a condus orchestra Filarmonicii timp de aproape 35 de ani, va vorbi şi corespondentul special Radio România Muzical, Ana Maria Orendi. Dintre subiectele abordate: cum a fost aniversat Karajan la Berlin în 2008 sau cum a ajuns Karajan în 1955 directorul Filarmonicii din Berlin.

De la ora 20,00, cei trei invitaţi permanenţi ai emisiunii Seara de operă – analistul Sever Voinescu, Cătălin Ionescu Arbore (directorul Operei Naţionale Române din Bucureşti), Costin Popa (redactor şef al revistei Melos), dar şi autoarea singurei monografii româneşti dedicate lui Karajan, Corina Jiva, şi-au rezervat o jumătate de oră pentru argumente pro-Karajan, înaintea debutului unei noi transmisiuni directe (ora 20,30) de la Opera Metropolitan din New York: „Boema” de Giacomo Puccini cu Angela Gheorghiu în rol principal. Aceasta este ultima transmisiune directă de la Met din stagiunea 2007-2008.

Radio România Muzical se recepţionează în FM (97,6 şi 104,8), pe satelit şi live online. Detalii: http:// muzical.srr.ro.

Herbert von Karajan s-a născut în 5 aprilie 1908 la Salzburg, dintr-o familie cu ascendenţă aromânească. În 1792 numele familiei a fost schimbat din Karajanis în Karajan, iar prinţul elector Frederick al III-lea al Saxoniei i-a acordat şi titlul de nobleţe reflectat în particula „von”.

Karajan a fost un copil minune al pianului. A studiat între 1916 şi 1926 la Mozarteum din Salzburg, fiind încurajat să aprofundeze şi arta dirijorală. În 1929, la 21 de ani, susţine primul său concert în calitate de dirijor la Salzburg. În 1937 dirijează pentru prima oară la Opera de stat din Viena, în spectacolul „Tristan şi Isolda” de Richard Wagner, aceeaşi operă cu care va triumfa în 1938 la Opera de stat din Berlin. Karajan este numit atunci „un miracol”. Din 1939 devine dirijorul permanent al Capelei de stat din Berlin, orchestra Operei de stat din Berlin.

Deşi în 1935 semnase o adeziune la partidul nazist, ceea ce a înlesnit şi ascensiunea sa ca dirijor în Germania lui Adolf Hitler, în 1944 renunţă la colaborarea cu regimul nazist. În 1946 este reabilitat, însă muzicieni precum Arthur Rubinstein, Itzhak Perlman sau Isaac Stern au refuzat să mai colaboreze vreodată cu Herbert von Karajan.

După război, dirijează pentru prima oară în 12 ianuarie 1946, la pupitrul Orchestrei Filarmonicii din Viena. În 1955 este numit dirijor permanent (din 1956 dirijor permanent pe viaţă) al Orchestrei Filarmonicii din Berlin, ca succesor al lui Wilhelm Furtwängler.

Cu siguranţă, Herbert von Karajan a fost unul dintre cei mai cunoscuţi dirijori şi datorită mediatizării de care s-a bucurat. De altfel, Karajan era conştient de puterea mass-media, preferând uneori să asiste la şedinţe de fotografii pentru presă decât să repete încă o dată un fragment cu orchestra, ceea ce nu i-a diminuat din prestigiul de mare dirijor.

A fost unul dintre dirijorii secolului XX foarte preocupaţi de înregistrarea concertelor sale. Karajan a susţinut de altfel introducerea CD-urilor, a înregistrărilor digitale în locul celor analogice. A avut un contract cu casa Deutsche Grammophon care a durat 51 de ani, rodul acestei colaborări fiind sute de discuri care au contribuit şi ele la popularitatea dirijorului.
În 1985 a fost primul dirijor admis vreodată să conducă o orchestră în timpul slujbei susţinute la Catedrala Sfântul Petru de la Vatican, o transmisiune directă urmărită în întreaga lume.
De altfel, şi în România Karajan a fost unul dintre cei mai cunoscuţi dirijori străini, aceasta şi în mare parte datorită înregistrării cu Simfonia a VII-a de Beethoven de pe genericul emisiunii regretatului Iosif Sava.

Vitalitatea extraordinară a lui Herbert von Karajan i-a permis să-şi desfăşoare activitatea până în ultimele sale clipe: un infarct a întrerupt o viaţă excepţională în 16 iulie 1989. Karajan s-a stins în casa sa de la Salzburg.